Etichetă: comunicarea stiintei
C
Cum se stabilește dacă este „interesantă” o noutate din știință
De ce se aude peste tot despre unele rezultate în cercetare, în timp ce altele, poate publicate într-o revistă cu factor de impact mai mare, obținute cu mai mult efort, nu par să intereseze publicul sau presa?
Am explicat criteriile pe care le folosesc comunicatorii în a stabili dacă ceva are potențial să fie „interesant”.
C
Ce câștigă cercetătorii din comunicarea cu publicul larg
Directorul unui festival de știință ce are loc în peste 29 de țări scoate în evidență trei beneficii pentru cercetătorii care comunică cu publicul: obținerea mai facilă a finanțării, identificarea unor perspective noi în cercetare și bucuria de a putea împărtăși rezultatele unei munci de ani de zile.
S
Studiu de caz: cum am gândit un articol de știință despre rugăciunea „Tatăl nostru”
Ce se întâmplă în spatele unui articol de știință? M-am gândit că ar fi util să explic un pic din bucătăria internă a scrierii unui articol. Am ales unul care a avut la bază o serie de cercetări despre rugăciunea „Tatăl nostru”.
S
Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale (în Mindcraft Stories)
Am scris pentru revista de știință Mindcraft Stories despre cum se deosebesc studiile de calitate de cele făcute pe genunchi și de ce e important să nu tragem concluzii prea rapide din cercetări pe eșantioane mici.
În comunicare, cercetătorilor li se cere de către presă și public să mai renunțe la nuanțe, să nu mai fie atât de precauți, să riște și o prognoză. Dar în aceste momente, cred că este cazul invers: publicul are nevoie să înțeleagă ce înseamnă limitările unui studiu, eșantion mic, concluzii nevalidate prin peer review și pura speculație.
C
Cum se structurează o explicație științifică — un exemplu
Un exemplu de comunicarea științei este și cercetătorul de origine română, Albert-László Barabási, care vorbește despre motivul pentru care e necesar să „oprim lumea”, chiar dacă virusul este de neoprit. Cum a structurat mesajul? A ajuns să vorbească despre „curbă Gaussiană”, dar a reușit să ajungă acolo trecând mai întâi prin inima audienței.
D
De ce să promovăm cercetarea: banii publici pentru educația superioară din România sunt sub nivelul din 2008
Investițiile publice în învățământul superior sunt sub nivelul de acum 12 ani (cu 20% mai puțin). Numărul de studenți a scăzut cu 31% față de 2008: numărul angajaților cu 11% (pentru pozițiile academice), respectiv 3% pentru pozițiile administrative. Creșterea în finanțare din perioada 2015-2018 provine în special din creșterea salariilor.
Română 
English (UK)