Etichetă: comunicarea stiintei
D
De ce are nevoie un departament de cercetare de un training de comunicare
Comunicarea nu e un lux de imagine: e felul în care cercetarea voastră ajunge la finanțatori, parteneri și public. De ce contează un training de comunicare pentru un departament de cercetare și cum arată unul care chiar funcționează.
C
Cine influențează cu adevărat cercetarea din România? (Newsletter #40)
Adrian Hatos a analizat conexiunile din mediul academic românesc și a identificat 4 universități care sunt în nucleu. Le găsiți în acest număr din Știință & Comunicare, alături de un interviu despre cum se face comunicarea științei în Danemarca, ecoul dosarelor Epstein și ce putem învăța din asta, dar și o rubrică nouă despre AI și cercetare. Ne iau LLM-urile locul în laborator?
Românii se declară campioni europeni la discuțiile științifice
Dacă vreți ca informația științifică să ajungă la români, trebuie să fiți activi pe social media și să postați informații care provoacă discuții - arată cel mai mare studiu despre comunicarea științei la nivel global, cu 72.000 de respondenți.
Partea nevăzută a cercetării (Newsletter #38)
Am analizat două documente europene care trasează competențele necesare în cariera unui cercetător și am observat că oamenii de știință sunt pregătiți doar pentru o felie mică din meseria lor. Am scris despre acest lucru în cel mai recent newsletter Știință și Comunicare.
Știință pentru cetățeni: kituri de organizare (Newsletter #36)
Citește un interviu cu Anisia Petcu ca să afli de ce este atât de important să înțelegem tablourile baroce din muzee și știința din laboratoare. Ce mai găsești în newsletter: câteva kituri gratuite dedicate științei pentru cetățeni, cele 100 de cuvinte care îl dau de gol pe ChatGPT când face peer reviewing și ce universitate românească a inclus recent comunicarea științei într-un regulament.
C
Câștigătoarea premiului Nobel pentru medicină: „Oamenii de știință sunt de asemenea traducători.”
Dr. Katalin Karikó, câștigătoarea recentă a premiului Nobel pentru Medicină, răspunde personal la emailurile pe care le primește de la oamenii obișnuiți care o întreabă despre cercetarea sa, unul dintre subiectele preferate ale conspiraționiștilor: dezvoltarea vaccinurilor mRNA COVID-19.
💬
💬Povești personale în știință (Newsletter #35)
A trecut o vară întreagă de la ultimul newsletter, dar recuperăm acum cu: o discuție despre ce înseamnă „încrederea” în știință, un instrument care măsoară cât de abstract este felul în care comunicați, ce l-a dat de gol pe un cercetător care a folosit ChatGPT ca să își scrie lucrarea științifică și ce putem învăța din Star Trek despre poveștile personale în știință.
🤖
🤖Instrumente AI pentru mediul academic (Newsletter #34)
Dacă ești curios cum ne poate ajuta, dar și încurca ChatGPT în cercetare, citește mai departe. Am mai scris despre cum și de ce se pregătesc cercetătorii să vorbească limba publicului larg, dar și cum o comunicare agresivă poate schimba modul în care publicul vede știința. În final, o privire din mai multe perspective asupra scandalului recent „afacerea premii pentru cercetare”.
I
Inițiative de comunicare cu publicul din RO (Newsletter #33)
O ediție 100% românească. Vă fac cunoștință cu diverse inițiative de comunicare cu publicul, prezint un studiu în care comunitatea de afaceri demonstrează cât de importantă e comunicarea științei și vă povestesc despre femei de știință de excepție. Credit foto: SeismoLab.
D
Din culise: comunicatul de presă (Newsletter #32)
Citiți câteva informații „din culise” despre cum se scriu comunicatele de presă despre studii științifice. Plus resurse utile: promovarea brevetelor, o listă cu ajutorul căreia verificați dacă ați pregătit bine un efort de comunicare a științei și un ghid de scriere a unui articol explicativ.
Română 
English (UK)