C
Cum se stabilește dacă este „interesantă” o noutate din știință
De ce se aude peste tot despre unele rezultate în cercetare, în timp ce altele, poate publicate într-o revistă cu factor de impact mai mare, obținute cu mai mult efort, nu par să intereseze publicul sau presa?
Am explicat criteriile pe care le folosesc comunicatorii în a stabili dacă ceva are potențial să fie „interesant”.
C
Ce câștigă cercetătorii din comunicarea cu publicul larg
Directorul unui festival de știință ce are loc în peste 29 de țări scoate în evidență trei beneficii pentru cercetătorii care comunică cu publicul: obținerea mai facilă a finanțării, identificarea unor perspective noi în cercetare și bucuria de a putea împărtăși rezultatele unei munci de ani de zile.
C
Cum pot comunica cercetătorii direct cu publicul
Fie că este vorba despre podcasturi, conferinţe fascinante sau prezenţa la zilele porţilor deschise, despre site-ul personal sau un blog cu nouăţi din laborator, cercetătorul are numeroase modalităţi de a intra în legătură cu un public interesat de ştiinţă.
C
Cum își promovează Estonia cercetarea. Interviu cu managerul „Research in Estonia”
Cum poate o țară de doar 1,3 milioane de locuitori să își promoveze cercetarea la nivel internațional? În Estonia există un serviciu dedicat promovării pe plan internațional a cercetării, iar directorul său mi-a spus, într-un interviu, că a fost esențial ca universităților să li se ofere sprijin și resurse la nivel național. Cred că România poate să aplice acest model, nu doar să își promoveze cercetarea la nivel internațional, ci chiar la nivel național.
D
Despre experți în știință vs. fake news în România, la 1909
Nevoia de voci publice ale experților în știință nu este o noutate atât de mare pe cât credem. În 1909, jurnalistul Nicolae Grigore Mihăescu (NIGRIM), publica un eseu în care argumenta cât de necesară este implicarea oamenilor de știință reputați, pentru a contracara ceea ce el numește „șarlatanii științei”.
C
Cum și de ce sunt implicații copiii din sate într-un proiect de cercetare în speologie
Într-un proiect de cercetare internațional despre calitatea apelor din unele zone rurale din România și, în proiect, sunt implicați și copiii din sate. Cercetătorii merg în localități și îi învață cum să își facă mini-laboratoare acasă ca să descopere ce bacterii înoată în paharele lor cu apă. Am întrebat de ce.
D
Despre cercetarea în speologie: A dispărut un gândăcel din Peștera Urșilor
Dacă atunci când realizez articole de relații publice prioritizez existența unui subiect foarte clar (cine a descoperit și ce?), mi-am pus o pălărie de jurnalist și am scris despre mai multe descoperiri din domeniul speologiei, așa cum au fost ele dezvăluite de cele mai mici vietăți din întuneric: virusuri, bacterii, insecte.
O
O cercetare despre redenumirile străzilor după comunism
Am scris pentru Mindcraft Stories despre câteva studii realizate în România despre schimbările numelor de străzi din țara noastră și am discutat despre asta cu un cercetător de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu - lect.univ.dr. Mihai Stelian Rusu.
C
Cum a fost la workshopul de „Social media pentru promovarea științei”
Am ținut săptămâna trecută un atelier pentru cercetători de la Universtatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și UMF Cluj despre social media pentru promovarea științei special pentru că subiectul este în afara zonei mele de confort. Pentru că este un „task”, și nu ceva ce fac cu ușurință, am învățat cât de importante sunt strategia, planificarea și consecvența — și la toate acestea se poate lucra.







