N
Newsletter Știință & Comunicare #12
Pentru primul newsletter Știință & Comunicare din 2021 am selectat: retrospectiva unor momente cheie din cercetarea românească, o școală de vară de comunicarea științei pentru tineri cercetători, câteva cuvinte despre importanța unui registru al experților plus recomandările de lectură obișnuite.
C
Catalogul experților — un instrument de promovare mai eficient decât ați crede
În străinătate, majoritatea universităţilor şi instituţiilor de cercetare au un de registru public de experţi, la care presa poate apela de fiecare dată când are nevoie de o voce pertinentă şi abilitată în explicarea sau comentarea unui subiect de interes pentru public.
R
Retrospectivă: 12 momente cheie din cercetarea românească
Parcă niciodată nu s-a vorbit mai mult despre cercetare ca în 2020. Doar că, atunci când societatea românească și-a dat seama că are totuși nevoie de cercetători, a devenit clar faptul că tăierile repetate de fonduri din bugetul cercetării au avut consecințe grave. Am selectat, pentru Mindcraft Stories, 12 momente cheie din cercetarea românească.
N
Newsletter Știință & Comunicare #11
Am trimis, o dată cu newsletterul Știință & Comunicare #11 o invitație la o discuție online despre promovarea cercetării, cu Tudor Oprea, cercetător în medicină, SUA & Andrada Fiscutean, jurnalist freelance de știință. Evenimentul a trecut, îl puteți vedea aici, dar restul informațiilor rămân valabile.
N
Newsletter Știință & Comunicare #10
Am trimis numărul 10 din newsletterul Știință & Comunicare, în dimineața după alegerile din Statele Unite ale Americii. Cu această ocazie, am scris încă o dată despre diversele oportunități de vizibilitate pe care le oferă un anumit context social, politic, medical etc.
S
Studiile academice despre Trump și promvarea de context
Cei care se ocupă de promovarea cercetării și-au însușit cu mult timp în urmă o lecție importantă din comunicare: se folosească de „subiectul fierbinte” al zilei. În toamna aceasta, datorită alegerilor prezidențiale din SUA, unul dintre ele este Donald Trump.
R
România a semnat o declarație europeană prin care se angajează la o mai bună comunicare a cercetării
Recunoaștem că știința are o responsabilitate față de societate de a asigura claritatea, transparență și inteligibilitatea în comunicarea rezultatelor cercetării și de a explica diferența dintre opiniile non-științifice și rezultatele verificabile științific. Încurajăm și susținem organizațiile de cercetare în eforturile lor de comunicare a procesului științific și al rezultatelor și de a interacționa cu societatea
D
De ce eșuează comunicatele de presă despre proiecte
Proiectele ştiinţifice sunt deseori însoţite de clauze de trimitere a unui comunicat de presă la deschiderea şi încheierea acestora, dar atunci când sunt scrise doar ca o formalitate, au – în cel mai bun caz – impact inexistent, iar în cel mai rău caz îndepărtează presa cu totul de abordarea acelui subiect.
C
Cum am putea oferi vizibilitate internațională cercetării din țară? Răspunsul unui jurnalist de știință premiat cu Pulitzer
Comunicarea în limba engleză și colaborările între jurnaliști locali și internaționali ar fi elemente cheie pentru îmbunătățirea vizibilității cercetării din țări cu rezultate mai modeste, crede Deborah Blum, jurnalist de știință premiat cu Pulitzer și director al Knight Science Journalism Programme de la MIT.
C
Cum se stabilește dacă este „interesantă” o noutate din știință
De ce se aude peste tot despre unele rezultate în cercetare, în timp ce altele, poate publicate într-o revistă cu factor de impact mai mare, obținute cu mai mult efort, nu par să intereseze publicul sau presa?
Am explicat criteriile pe care le folosesc comunicatorii în a stabili dacă ceva are potențial să fie „interesant”.
Română 
English (UK)