Autor: Mădălina

D
Categorii
octombrie 19, 2020

De ce eșuează comunicatele de presă despre proiecte

Proiectele ştiinţifice sunt deseori însoţite de clauze de trimitere a unui comunicat de presă la deschiderea şi încheierea acestora, dar atunci când sunt scrise doar ca o formalitate, au – în cel mai bun caz – impact inexistent, iar în cel mai rău caz îndepărtează presa cu totul de abordarea acelui subiect.
Citește mai mult
N
Categorii
octombrie 7, 2020

Newsletter Știință & Comunicare #9

Ce îi motivează pe cercetători să iasă din laborator și să vorbească în public? Și cum poate începe acest obicei în țări unde nu există? Am încercat să găsesc răspunsuri în cel mai recent număr din newsletterul Știință & Comunicare.
Citește mai mult
C
Categorii
septembrie 29, 2020

Cum am putea oferi vizibilitate internațională cercetării din țară? Răspunsul unui jurnalist de știință premiat cu Pulitzer

Comunicarea în limba engleză și colaborările între jurnaliști locali și internaționali ar fi elemente cheie pentru îmbunătățirea vizibilității cercetării din țări cu rezultate mai modeste, crede Deborah Blum, jurnalist de știință premiat cu Pulitzer și director al Knight Science Journalism Programme de la MIT.
Citește mai mult
N
Categorii
septembrie 11, 2020

Newsletter Știință & Comunicare #8

Noul număr din newsletter a fost realizat 100% din recomandări. O salată de vară cu articole interesante din domeniul promovării științei și cercetării.
Citește mai mult
C
Categorii
august 20, 2020

Cum se stabilește dacă este „interesantă” o noutate din știință

De ce se aude peste tot despre unele rezultate în cercetare, în timp ce altele, poate publicate într-o revistă cu factor de impact mai mare, obținute cu mai mult efort, nu par să intereseze publicul sau presa? Am explicat criteriile pe care le folosesc comunicatorii în a stabili dacă ceva are potențial să fie „interesant”.
Citește mai mult
C
Categorii
august 11, 2020

Ce câștigă cercetătorii din comunicarea cu publicul larg

Directorul unui festival de știință ce are loc în peste 29 de țări scoate în evidență trei beneficii pentru cercetătorii care comunică cu publicul: obținerea mai facilă a finanțării, identificarea unor perspective noi în cercetare și bucuria de a putea împărtăși rezultatele unei munci de ani de zile.
Citește mai mult
N
Categorii
august 7, 2020

Newsletter Știință & Comunicare #7

Numărul #7 din Newsletterul Știință & Comunicare este cel mai „chipeș”, pentru că are un nou design, realizat de Alexandru Munteanu / Namogo, cel responsabil..
Citește mai mult
C
Categorii
august 3, 2020

Cum pot comunica cercetătorii direct cu publicul

Fie că este vorba despre podcasturi, conferinţe fascinante sau prezenţa la zilele porţilor deschise, despre site-ul personal sau un blog cu nouăţi din laborator, cercetătorul are numeroase modalităţi de a intra în legătură cu un public interesat de ştiinţă.
Citește mai mult
T
Categorii
iulie 26, 2020

Toată lumea iubește timbrele, chiar și cele Coronavirus

Uneori, știința poate aduce și ceva în plus pe lângă simpla legătură cu „subiectul zilei”: poate aduce o perspectivă complet nouă, proaspătă, neașteptată, poate oferi un moment de respiro de la știri dificile.
Citește mai mult
C
Categorii
iulie 20, 2020

Cum își promovează Estonia cercetarea. Interviu cu managerul „Research in Estonia”

Cum poate o țară de doar 1,3 milioane de locuitori să își promoveze cercetarea la nivel internațional? În Estonia există un serviciu dedicat promovării pe plan internațional a cercetării, iar directorul său mi-a spus, într-un interviu, că a fost esențial ca universităților să li se ofere sprijin și resurse la nivel național. Cred că România poate să aplice acest model, nu doar să își promoveze cercetarea la nivel internațional, ci chiar la nivel național.
Citește mai mult
N
Categorii
iulie 8, 2020

Newsletterul Știință și Comunicare #6

Am trimis un nou număr din newsletter-ul Știință & Comunicare. Ce veți găsi printre altele? 🔶 Cum crește numărul total de citări al unui articol..
Citește mai mult
D
Categorii
iulie 6, 2020

Despre experți în știință vs. fake news în România, la 1909

Nevoia de voci publice ale experților în știință nu este o noutate atât de mare pe cât credem. În 1909, jurnalistul Nicolae Grigore Mihăescu (NIGRIM), publica un eseu în care argumenta cât de necesară este implicarea oamenilor de știință reputați, pentru a contracara ceea ce el numește „șarlatanii științei”.
Citește mai mult
C
Categorii
iulie 1, 2020

Cum și de ce sunt implicații copiii din sate într-un proiect de cercetare în speologie

Într-un proiect de cercetare internațional despre calitatea apelor din unele zone rurale din România și, în proiect, sunt implicați și copiii din sate. Cercetătorii merg în localități și îi învață cum să își facă mini-laboratoare acasă ca să descopere ce bacterii înoată în paharele lor cu apă. Am întrebat de ce.
Citește mai mult
D
Categorii
iunie 30, 2020

Despre cercetarea în speologie: A dispărut un gândăcel din Peștera Urșilor

Dacă atunci când realizez articole de relații publice prioritizez existența unui subiect foarte clar (cine a descoperit și ce?), mi-am pus o pălărie de jurnalist și am scris despre mai multe descoperiri din domeniul speologiei, așa cum au fost ele dezvăluite de cele mai mici vietăți din întuneric: virusuri, bacterii, insecte.
Citește mai mult
O
Categorii
iunie 25, 2020

O cercetare despre redenumirile străzilor după comunism

Am scris pentru Mindcraft Stories despre câteva studii realizate în România despre schimbările numelor de străzi din țara noastră și am discutat despre asta cu un cercetător de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu - lect.univ.dr. Mihai Stelian Rusu.
Citește mai mult