Autor: Mădălina
C
Cum a fost la workshopul de „Social media pentru promovarea științei”
Am ținut săptămâna trecută un atelier pentru cercetători de la Universtatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și UMF Cluj despre social media pentru promovarea științei special pentru că subiectul este în afara zonei mele de confort. Pentru că este un „task”, și nu ceva ce fac cu ușurință, am învățat cât de importante sunt strategia, planificarea și consecvența — și la toate acestea se poate lucra.
N
Newsletterul Știință și Comunicare #4
Această ediție conține o colecție de cursuri gratuite online de comunicarea științei și un studiu de caz în care am explicat pe larg ce a presupus scrierea unui articol de popularizare științifică.Compensez (sper) la partea de lecturi interesante, unde am selectat câteva articole românești de cercetare pe tema COVID-19.
S
Studiu de caz: cum am gândit un articol de știință despre rugăciunea „Tatăl nostru”
Ce se întâmplă în spatele unui articol de știință? M-am gândit că ar fi util să explic un pic din bucătăria internă a scrierii unui articol. Am ales unul care a avut la bază o serie de cercetări despre rugăciunea „Tatăl nostru”.
S
Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale (în Mindcraft Stories)
Am scris pentru revista de știință Mindcraft Stories despre cum se deosebesc studiile de calitate de cele făcute pe genunchi și de ce e important să nu tragem concluzii prea rapide din cercetări pe eșantioane mici.
În comunicare, cercetătorilor li se cere de către presă și public să mai renunțe la nuanțe, să nu mai fie atât de precauți, să riște și o prognoză. Dar în aceste momente, cred că este cazul invers: publicul are nevoie să înțeleagă ce înseamnă limitările unui studiu, eșantion mic, concluzii nevalidate prin peer review și pura speculație.
C
Cum se structurează o explicație științifică — un exemplu
Un exemplu de comunicarea științei este și cercetătorul de origine română, Albert-László Barabási, care vorbește despre motivul pentru care e necesar să „oprim lumea”, chiar dacă virusul este de neoprit. Cum a structurat mesajul? A ajuns să vorbească despre „curbă Gaussiană”, dar a reușit să ajungă acolo trecând mai întâi prin inima audienței.
P
Pentru jurnaliști: cum pot fi găsiți experți pentru un subiect
BrainMap este un fel de Facebook, dar cu cercetători. Probabil că intenția lui este mai degrabă să conecteze experții întrei ei. Era nevoie de un astfel de instrument deoarece inclusiv cercetătorii (uneori chiar din aceeași universitate!) se găsesc greu între ei, atunci când cineva din zona sociologică are nevoie de un partener de proiect din zona de fizică să spunem. Dar este și un instrument bun pentru jurnaliști și pe acest aspect vreau să mă concentrez acum.
S
Strategia Universității Babeș-Bolyai pentru a apropia mediul academic de societate. Un interviu cu Daniel David
Există un obstacol major în calea cercetătorilor care vor să comunice cu publicul: nu au vreo motivație instituțională să facă acest lucru, ba dimpotrivă. Ei sunt evaluați mai degrabă după rezultatele cercetării (articole, cărți sau capitole etc.), și absolut deloc după numărul de interviuri din presă, evenimentele realizate în comunitate sau experimentele pe care le fac pentru copii. La absolut fiecare workshop de comunicare pentru cercetători pe care l-am susținut mi s-a adresat la un moment dat această întrebare: Și atunci de ce aș comunica?
N
Newsletterul Știință și Comunicare #2
Da, Coronavirus a infectat și acest newsletter cu două articole, dar mai puteți citi și despre cum a crescut IQ-ul românilor cu 3 puncte în ultimii 10 ani, despre finanțarea publică a universităților din România și de ce este un semnal că trebuie investit în promovarea cercetării, un studiu din România despre femei în știință, o analiză despre cine și cum comunică știință în Europa și despre cum se poate ajunge la o carieră în comunicarea științei.
Română 
English (UK)