L

Lucrări științifice îmbrăcate în civil

de Mădălina
Dacă mă urmăriți, poate știți că de doi ani și un pic sunt foarte atentă la inteligența artificială. Nu, nu este încă un text despre ChatGPT, ci un text despre ce putem învăța de la cercetătorii de AI despre felul în care își prezintă cele mai recente articole științifice.

Scurtătură de la cercetare la practică

Inteligența artificială generativă e un subiect fierbinte și foarte mulți oameni sunt atenți la el, fie că sunt simpli utilizatori de AI sau constructori de sisteme care folosesc AI-ul. Asta înseamnă că în domeniu se întâmplă un fenomen foarte interesant: drumul de la lucrare științifică la aplicație practică este foarte scurt. Tranziția de la cercetare la o nouă aplicație este la nivel de zile. De exemplu, majoritatea tehnicilor de prompting pe care le promovează numeroși „guru” AI au apărut mai întâi în lucrări științifice. Conceputul de a „ancora” în realitate răspunsurile unui chatbot AI printr-o tehnică numită RAG a fost mai întâi un articol științific. Tehnica de prompting în care AI-ul este instruit să își facă mai întâi un plan de răspuns, cea care stă filosofic la baza puternicelor modele de azi GPT o1 și Deepseek, a fost descrisă -ati ghicit – într-o lucrare științifică. La câteva zile după publicarea ei erau sute de developeri, adică programatori, adică nu cercetători, care deja incercau să pună în practică ceea ce citiseră.
Cu alte cuvinte, comunitatea care folosește cercetarea „stă geană” pe comunitatea care face cercetarea. Iar asta creează miracole în comunicarea științei.

Lucrări științifice îmbrăcate „în civil”

Companiile și universitățile mari au înțeles repede că trebuie să prezinte cercetarea în două feluri: o dată în jurnal, apoi „în civil”, pentru comunitate. Lucrările științifice cele mai importante au acum fie propria lor pagină web, fie o postare de blog dedicată, fie o prezentare detaliată pe Twitter, fie o discuție pe YouTube. Prezentarea unei lucrări a început să împrumute din caracteristicile lansării unui nou produs.

Cum arată prezentările ne-științifice

Prezentările ne-științințifice ale lucrărilor științifice au în plus:
  • Un limbaj mai ușor de înțeles de către comunicate (nu neapărat pe înțelesul unui copil, dar pe înțelesul unei persoane interesate de subiectul AI)
  • O altă ierarhie a informațiilor: se începe cu ce este mai interesant și apoi se trece pas-cu-pas prin proces
  • Aspect vizual plăcut, cu grafice și animații.

Exemple

 

 

 

Lucrarea OpenAI despre generare de video
OpenAI: dezvoltarea unui model pentru generarea de video
Mapping the mind of AI

Antrhopic, despre cartografierea creierului unui AI

 

 

 

Cercetători de la Standford, despre un model care explorează integrarea tehnologiei și a inteligenței artificiale în analiza și interpretarea compozițiilor muzicale clasice, punând accent pe Für Elise de Ludwig van Beethoven.

 

 

Stable Diffusion 3 Science Paper

Stability AI, anunțând lucrarea științifică ce detaliază cum funcționează modelul AI de generare de imagine pe bază de text, Stable Diffusion 3

 

Și alte exemple:

Anthropic, o discuție YouTube cu cercetătorii lansată odată cu lucrarea științifică despre cum uneori AI-urile se „prefac” că respectă instrucțiunile

Cohere, un thread de Twitter (X) unde își dezvoltă ideile din lucrarea științifică prezentată

 

Informatica avea deja acest obicei bun

 

Cercetătorii și practicienii din domeniul informaticii (computer science) au deja premizele pentru a comunica mai bine între ei. Și asta pentru că există comunități foarte largi care includ ambele „tabere”: și cei care sunt creatori de știință și cei care folosesc știința în cod de software.

 

Cercetarea în domeniul informaticii apare des pe GitHub, iar cea în domeniul AI apare în plus și pe Hugging Face, un site pentru practicieni în domeniul AI care de altfel are o secțiune specială de lucrări științifice.

 

Dar noi nu suntem informaticieni

 

Ok, nu toți cercetătorii lucrează într-un domeniu atât de urmărit și de promovat cum este acum domeniul inteligenței artificiale. În plus, nu în toate domeniile legătura dintre cercetători și industrie este atât de puternică.

Cu toate acestea, principiile pe care le vedem aici sunt valabile pentru toată lumea:

  1. pentru majoritatea domeniilor în care se cercetează ceva există comunități de oameni care sunt interesați să pună în practică acele cercetări: în cazul vostru unde sunt acele comunități? cum faceți să le povestiți despre știința voastră?
  2. pentru majoritatea lucrărilor științifice publicate, există oameni obișnuiți care și-ar dori să știe mai multe despre acele subiecte: cum se poate prezenta știința și pe înțelesul lor? ce imagini pot să arăt, astfel încât să înțeleagă și ei? cum pot să structurez informația ca să fie mai clară?
  3. pentru fiecare lucrare științifică, ar trebui să existe și o lucrare „îmbrăcată în civil”, cum i-am spus eu mai sus: adică un text cu explicații mai răbdătoare și mai empatice, fie că este pe Twitter, fie că este o discuție pe YouTube sau o postare pe Facebook

 

 

„Suntem încântați să vă anunțăm că…”

 

Am observat că și cercetătorii din România simt nevoia să anunțe atunci când publică o lucrare nouă, ori pe Facebook, ori pe LinkedIn, rețelele sociale care sunt mai populare la noi. De obicei, anunțul sună cam așa: „Sunt încântat să vă anunț că lucrarea cu titlul X a apărut în revista Y” #work #research #science #proud #SLBTNSR (adica numele laboratorului sau al instituției sau un alt acronim pe care urmăritorii oricum nu îl înțeleg).

 

E foarte bine că se întâmplă asta. Ce cred că ar fi și mai bine: petreceți cinci minute în plus să reflectați la mesaj și încercați să explicați relevanța studiului și de ce ar putea fi interesant și pentru alții. Și scrieți asta. Una-două propoziții în plus, atât. Dacă simțiți că nu aveți cuvintele la voi, întrebați-l pe ChatGPT. Serios. Riscul cel mai mare la ChatGPT este că „halucinează”, adică inventează informații. Dar voi veți ști asta și veți ști să corectați. Dar gândiți-vă acele cinci minute în plus la semnificația cercetătării pe care tocmai o prezentați și veți vedea cât de mult se vor schimba reacțiile pe care le primiți.

 

Dacă nu v-am convins, mai încerc ultim argument: știți unde există interesul cel mai mare să se comunice bine? Acolo unde sunt cei mai mulți bani. Așa că, atunci când văd cât de multe eforturi face comunitatea AI să comunice bine, devin brusc interesată să fiu atentă la cum face asta.

CategoriiAI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *