După ce am încheiat discuția cu Adrian Hatos, am trimis cel puțin cinci mesaje ca să îmi stabilesc niște cafele. Și am avut câteva motive bune. Sociolog și fost președinte al Comisiei de Știință, Inovare și Tehnologie din Senatul României, Adrian Hatos a studiază colaborarea din sistemul academic românesc prin prisma analizei de rețea. Am discutat cu el despre un studiu care mi-a răsturnat câteva idei despre ceea ce credeam că înseamnă influența academică în România. Contează nu doar banii sau prestigiul istoric, cât poziția într-o rețea de relații pe care Adrian Hatos și Smaranda Liana Cioban-Kudelca au făcut-o vizibilă în cartea „Centralitate și influență în cercetarea din România: Ce spune analiza rețelelor despre participarea și succesul entităților de cercetare în competiția «Centre de excelență»?”.
„Indiferent de metoda de calcul, patru instituții sunt în nucleu, cele mai influente în toată povestea asta”, spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. Patru universități formează nucleul cercetării românești participante la competiția națională „Centre de Excelență” din 2024: Academia de Studii Economice din București, Universitatea din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Transilvania din Brașov.
Cei doi cercetători au analizat structura și dinamica rețelelor de colaborare științifică, măsurând cât de conectate sunt instituțiile între ele și care sunt factorii care determină succesul în obținerea finanțărilor. Dar în acest clasament apar câteva surprize majore: vă surprinde și pe voi cel puțin un nume de acolo? Și pe mine! Dar câteva absențe?
Suceava și Transilvania: „Este rezultatul managementului”
„Universitatea Transilvania Brașov este în nucleul rețelei după toți algoritmii – o universitate de dimensiuni mijlocii fără finanțare imensă, dar cu participare diversificată în mai multe domenii. La fel și Universitatea Suceava. Cele două performează mult peste greutatea lor, fiind de trei ori mai mici decât alte instituții mai bine cotate.” Adrian Hatos menționează și Universitatea din Craiova, care ocupă locul patru la influență națională și conduce la capitolul brokeraj, capacitatea de a conecta alții între ei.
Cum explicăm asta? Adrian Hatos are o teorie: „Acestea sunt universități comprehensive, au și specialități medicale, și specialități inginerești, practic sunt universități care au și facultăți inginerești, deci participă în parteneriate diverse, mult mai diverse. Intri și cu inginerii, intri și cu medicii.” Pe când marile universități tradiționale, Babeș-Bolyai de pildă, „merg pe câteva domenii principale”.
Dar argumentul mai puternic poate fi altul: „La Suceava este evident rezultatul unui management care reușește să producă o participare mai intensă”, spune Hatos. „Nu cred că e noroc. Eu cred că este și o politică anume a unor universități de a promova, de a stimula cercetarea de calitate și parteneriatele de cercetare.”
Vezi și: Locul universităților din Consorțiul Universitaria în rețelele academice
Universitatea din București (UB)
Locul 2 național la influență generală: Scor Eigenvector: 0,94 (aproape de maximul de 1,00)
- 80 de colaborări directe: Locul 2 la Degree Centrality)
- Parte din nucleul dur: Una din cele 4 instituții centrale ale cercetării românești
- Parteneriat complet: Colaborează cu UBB în toate cele 6 domenii ale competiției
- Brokeraj puternic: Locul 2 – conectează multe grupuri diferite
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC)
Cea mai versatilă universitate din România: Scor Multiplexitate: 3,13 (Locul 1 național)
- Super-punte multiplă: Conectează rețeaua în trei feluri – central în propriul grup (hub), spre exterior (border), și între grupuri diferite (betweenness)
- Face parte din nucleul general: influență centrală în rețea
- Parteneriate diversificate: Legături în 5-6 domenii cu UBB, UVT și UCV
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT)
A doua cea mai diversificată: Scor Multiplexitate: 2,96 (Locul 2 național)
- Punte multiplă: Conectează rețeaua în trei moduri – hub (central în cluster), border (conectează spre exterior) și betweenness (face legătura între sub-comunități diferite)
- În nucleul extins: parte din structura centrală
- Colaborări în 5 domenii cu UAIC, UB și UBB
Universitatea din Craiova (UCV)
Lider absolut la brokeraj: Locul 1 național!
- Cea mai bună punte: Scor de punte 832,87 (depășește chiar și UB!)
- Cel mai mare potențial de intermediere: Betweenness Centrality 1593,74 (Locul 1)
- Buni la conectare indirectă: Proximitate 0,61 (Locul 3, la egalitate cu UBB)
- 72 de colaborări directe (Locul 3 național)
- Influență ridicată: Eigenvector 0,85 (Locul 4)
- În nucleul general: influență confirmată în structura centrală
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
Actor stabil și centrat în toate domeniile
- Parteneriat complet: Colaborează cu UB și UAIC în toate cele 6 domenii
- 70 de colaborări directe (conform Weighted Degree Centrality = 147)
- Punte strategică: 35 legături interne + 35 externe (rol dublu hub-border)
- În nucleul extins: parte din structura centrală
Academia de Studii Economice din București (ASE)
Parte din „big four” — nucleul dur al cercetării
- Una din cele 4 instituții centrale (alături de UB, UNITBV, UTCN)
- Potențial de brokeraj: Locul 5 la mărimea efectivă, adică numărul de conexiuni unice pe care le are o instituție
- Punte de tip border: Conectează grupuri diferite din periferia sa
- Diversitate bună: Locul 6 la multiplexitate
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (UDJG)
Prezentă în nucleul general — confirmată prin algoritmul Discrete Ucinet (o metodă conservatoare care separă strict între nucleu și periferie, incluzând doar actorii cei mai centrali)
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS)
În nucleul extins — una din cele 13 instituții din nucleul extins, conform scorului de apropiere (Coreness).
Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC)
Punte strategică de tip border
- În Top 10 la intermediere: Locul 7 la Betweenness Centrality
- Are rol bun de conectare a grupurilor diferite
- Potențial de brokeraj
Analiză realizată cu NotebookLM, Kimi K2.5 și verificată de mine.
Cum s-a cartografiat cercetarea românească
Studiul a pornit de la o întrebare aparent simplă: cum arată colaborarea în cercetarea românească când o privești ca pe o hartă? Hatos și colega sa au analizat 109 proiecte depuse în cadrul competiției „Centre de Excelență”, un program cu un buget de aproximativ 1,6 miliarde de lei (peste 320 de milioane de euro), desfășurate în șase domenii diferite, de la Sănătate și Digitalizare până la Hrană, bioeconomie și Securitate civilă.
Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos și asis. univ Smaranda Liana Cioban-Kudelca au privit competiția printr-o lentilă împrumutată din știința rețelelor. Fiecare instituție participantă este un nod, iar dacă două instituții participă împreună la un proiect, se creează o legătură. Cei doi au studiat cât de conectate sunt nodurile între ele, care sunt în nucleul cercetării, care noduri colaborează cel mai intens pe mai multe dimensiuni, care noduri fac puntea între părți diferite ale rețelei care altfel nu ar colabora între ele.
Ghid de termeni
Analiza de rețea folosește indicatori matematici pentru a măsura cum se poziționează fiecare universitate în ecosistemul academic. Iată ce înseamnă principalii termeni, explicați simplu:
Centralitate de tip vector propriu (Eigenvector Centrality) — Cât de bine conectați sunt prietenii tăi? Nu contează doar cu cine ești conectat direct, ci cât de bine conectați sunt și partenerii tăi. E ca în viața reală: să fii prieten cu cineva influent îți crește și ție influența.
Centralitate de grad (Degree Centrality) — Câți prieteni ai? Măsoară numărul direct de colaborări pe care le are o universitate. Cu cât mai multe legături directe, cu atât mai mare potențialul de comunicare și cooperare.
Centralitate de proximitate (Closeness Centrality) — Cât de repede ajunge vestea la tine? Indică cât de apropiată este o instituție de toate celelalte din rețea, luând în calcul și legăturile indirecte. O valoare mare înseamnă că informația circulă rapid prin acea universitate.
Centralitate de intermediere (Betweenness Centrality) — Cât de des treci tu prin mijloc? Măsoară cât de des o universitate se află pe „drumul cel mai scurt” între alte două instituții. Cei cu scor mare fac „punte” între grupuri care altfel nu s-ar conecta.
Scor de Punte (Bridge Score) — Ești un pod între lumi? Identifică universitățile care leagă sub-comunități diferite. Pot fi „bridge-hub” (conectează mult în interiorul grupului lor) sau „bridge-border” (conectează grupuri diferite).
Brokeraj / Goluri Structurale (Structural Holes) — Tu umpli golul dintre ei? Când două instituții nu comunică direct, dar o fac prin intermediul tău, tu ocupi un „gol structural”. Actorii din aceste poziții sunt „antreprenori de rețea” care pot controla fluxul de informație și oportunități.
Multiplexitate — Cât de diversă e colaborarea ta? Măsoară câte domenii diferite acoperă parteneriatele unei universități. O valoare mare înseamnă colaborări în mai multe arii științifice — de la sănătate la inginerie sau digitalizare.
Nucleul Dur (Core) — Ești în centrul puterii? Rețeaua are o structură nucleu-periferie: un nucleu dens, bine conectat, și o periferie mai puțin integrată. A face parte din nucleu înseamnă influență maximă și acces prioritar la resurse.
Analiză realizată cu NotebookLM, Kimi K2.5 și verificată de mine.
Câțiva actori importanți iau crema
Nu toate concluziile studiului sunt o supriză. În primul rând, ecosistemul românesc de cercetare este unul centralizat și ierarhizat. În al doilea rând, este controlat de universitățile publice mari, care coordonează 62% dintre propunerile de proiecte. Institutele naționale de cercetare participă, dar rareori conduc. „Avem o distincție clară între organizațiile care domină peisajul cercetării și cele care rămân la periferie”, explică Adrian Hatos. „Situația României este una de centralizare foarte puternică: câteva noduri iau crema tuturor relațiilor, iar restul sunt conectate între ele prin aceste noduri centrale. Dacă vrei să participi, trebuie să te conectezi la unul important.” Universitățile publice și institutele naționale sunt actorii dominanți, în timp ce ONG-urile, firmele private și muzeele rămân marginali. Nicio universitate privată, ONG, SRL sau muzeu nu deține rolul de coordonator în această competiție.
La nivel național, conform indicatorului Eigenvector Centrality care măsoară calitatea conexiunilor (nu doar cu cine ești conectat, ci cât de bine conectați sunt și prietenii tăi), Politehnica București este liderul absolut cu scorul maxim de 1,00, urmată de Universitatea din București (0,94) și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (0,85). Surpriza vine de la Universitatea din Craiova, plasată pe locul patru cu același scor de 0,85, care devine lider la capitolul brokeraj. Universitatea Babeș-Bolyai ocupă locul cinci (0,84), fiind un actor central stabil în toate domeniile.
La același buget, conexiunile oferă un atu
Ce au descoperit cei doi autori este că, la aceeași mărime instituțională măsurată prin buget, diferența o face centralitatea. Cu alte cuvinte, dintre două instituții care sunt finanțate la fel de bine, va câștiga cea care este mai bine conectată. Regresiile statistice arată că universitățile ar fi trebuit să aibă mai mult succes dacă mărimea ar fi fost singurul factor, dar centralitatea mediază impactul mărimii. Banii nu câștigă finanțări.
Banii te ajută să construiești conexiuni, dar până la urmă conexiunile sunt cele care contează când se finanțează parteneriatele. Oradea și Brașovul au cam aceeași mărime, aceleași facultăți, bugete similare. Una este în nucleu, alta nu.
Instituțiile cu centralitate de intermediere ridicată, adică cele care fac punte între grupuri altfel separate, au de 17 ori mai multe șanse de a coordona un proiect finanțat decât cele izolate. „Strategia cea mai eficientă pentru creșterea șanselor de succes este participarea intensă și diversă în rețelele de consorții”, subliniază Hatos.
Bucureștiul concentrează resursele, dar nu este Silicon Valley
„52% dintre participanți sunt din București-Ilfov. Cu această concentrare de resurse, ar trebui să avem un Silicon Valley românesc, dar nu e. Ceva nu merge acolo.” Adrian Hatos atrage atenția că jumătate din cercetarea națională se întâmplă într-un cerc de treizeci de kilometri în jurul Palatului Parlamentului, dar fără sinergie. În schimb, universitățile din provincie care reușesc să spargă izolarea, Brașov, Craiova, Suceava, Constanța, sunt cele care au înțeles că într-o rețea contează să fii conectat cu toată lumea, nu doar cu cei ca tine.
Și chiar dacă domină peisajul cercetării, universitățile ratează ceva esențial. „Universitățile ar trebui să fie locul unde se întâlnesc diverși parteneri – INCD-uri, firme, spitale. Ar trebui să organizeze conferințe, living lab-uri, să fie efervescență creatoare. În afară de cursuri și laboratoare, practic nu se mai face nimic.”
Proiectele nu încep cu un contract, ci cu o cafea
Deși discuția a fost una despre analiză matematică avansată, Adrian Hatos a avut grijă să sublinieze de la început că ceea ce arată graficele și coeficienții nu sunt entități abstracte, ci oameni. „Instituțiile între ele nu colaborează întotdeauna. În spatele parteneriatelor instituționale sunt niște relații umane. Aceste parteneriate nu se constituie aleatoriu, ci sunt rezultatul unor afinități, unui istoric de colaborare.”
Analiza de rețea ne arată harta. Dar hărțile nu spun cum s-au construit drumurile, pentru asta trebuie să ne amintim de oameni și de cafele.
Română 
English (UK)