Adrian Hatos a analizat conexiunile din mediul academic românesc și a identificat 4 universități care sunt în nucleu. Le găsiți în acest număr din Știință & Comunicare, alături de un interviu despre cum se face comunicarea științei în Danemarca, ecoul dosarelor Epstein și ce putem învăța din asta, dar și o rubrică nouă despre AI și cercetare. Ne iau LLM-urile locul în laborator?

Am analizat două documente europene care trasează competențele necesare în cariera unui cercetător și am observat că oamenii de știință sunt pregătiți doar pentru o felie mică din meseria lor. Am scris despre acest lucru în cel mai recent newsletter Știință și Comunicare.

Vă invit să participați la o discuție online despre comunicarea științei, pe care o moderez la evenimentul Noaptea cercetătorilor.

Citește un interviu cu Anisia Petcu ca să afli de ce este atât de important să înțelegem tablourile baroce din muzee și știința din laboratoare. Ce mai găsești în newsletter: câteva kituri gratuite dedicate științei pentru cetățeni, cele 100 de cuvinte care îl dau de gol pe ChatGPT când face peer reviewing și ce universitate românească a inclus recent comunicarea științei într-un regulament.

A trecut o vară întreagă de la ultimul newsletter, dar recuperăm acum cu: o discuție despre ce înseamnă „încrederea” în știință, un instrument care măsoară cât de abstract este felul în care comunicați, ce l-a dat de gol pe un cercetător care a folosit ChatGPT ca să își scrie lucrarea științifică și ce putem învăța din Star Trek despre poveștile personale în știință.

Dacă ești curios cum ne poate ajuta, dar și încurca ChatGPT în cercetare, citește mai departe. Am mai scris despre cum și de ce se pregătesc cercetătorii să vorbească limba publicului larg, dar și cum o comunicare agresivă poate schimba modul în care publicul vede știința. În final, o privire din mai multe perspective asupra scandalului recent „afacerea premii pentru cercetare”.

O ediție 100% românească. Vă fac cunoștință cu diverse inițiative de comunicare cu publicul, prezint un studiu în care comunitatea de afaceri demonstrează cât de importantă e comunicarea științei și vă povestesc despre femei de știință de excepție. Credit foto: SeismoLab.

Citiți câteva informații „din culise” despre cum se scriu comunicatele de presă despre studii științifice. Plus resurse utile: promovarea brevetelor, o listă cu ajutorul căreia verificați dacă ați pregătit bine un efort de comunicare a științei și un ghid de scriere a unui articol explicativ.

Începem pregătirile pentru discuțiile aprinse de la masa de Crăciun, aflând cum să te cerți (sau nu) științific. Vorbesc despre cum comunicăm mai bine în domeniul tech. Și am rugat inteligența artificială să vă convingă că este important să vorbiți despre știință publicului larg. A reușit?

Un nou număr din Știință și Comunicare: vedem cum a ajutat marketingul un laborator de cercetare să crească numărul de contracte cu 300%; discutăm cu organizatorii Romanian Science Festival și aflăm ce factori determină publicul să fie atent la informația științifică

Plus: Trei „teme de vacanță” pentru antrenarea comunicării

Și de ce totul „acum” și de ce nu se pot trimite întrebările dinainte. Totul are o explicație. Plus: un câine din Republica Moldova a publicat un articol științific. Poftim? Da

Sfaturi despre cum vă puteți promova cercetarea cu efoturi minime, de ce să colaborați cu bibliotecile în activitățile de știință pentru public și despre ce subiecte scriu jurnaliștii de știință din Ucraina.

O ediție proaspătă ca primăvara, cu informații despre: cum și de ce se construiește o strategie de comunicare pentru un proiect de cercetare; cifre despre statutul femeilor în cercetare în țara noastră; dezbateri românești despre rolul cercetătorului în societate; un doctorat despre drojdie în pași de dans — da, există.