Chipul cercetării: De ce vede AI-ul același bărbat?

De la începutul anului am început un mic experiment: iau știrile românești din știință, le comprim cu ajutorul AI și le transform în clipuri scurte pentru TikTok. Rețeta e simplă: un AI scrie textul, altul îmi propune imagini generice („cercetător în laborator”), iar un al treilea le animă.

Am generat deja peste 300 de imagini. Și printre ele, apare mereu el.

Același bărbat. Un fel de cercetător perfect, așa cum îl visează algoritmii.

Are vreo 30 și ceva de ani, e șaten, poartă ochelari, are o barbă scurtă și îngrijită. Piele deschisă. European.

El este.

Aici mai apare de 7 ori

Iar aici este chiar clonat în aceeași imagine.

La fel ca inteligența artificială care generează text, și cea care generează imagini apelează des la setereotipuri. Cercetătorii țin de obicei în mână o eprubetă, sunt mereu în halat etc. 

Copiii deja au stereotipuri despre cercetători

Și oamenii gândesc la modul stereotip despre cercetători, iar asta chiar se poate măsura cu un test numit Draw a Scientist, creat de David Chambers, care a propus o serie de criterii după care se evaluează cât de clișeice sunt desenele respective. De exemplu, atunci când copiii sunt rugați să deseneze un cercetător, atât băieții cât și fetele desenează mai degrabă cercetători bărbați (dar fetițele o într-o măsură mai mică decât băieții) [1] [2] [3] [4] [5]. Cercetătorii apar în halat, cu ochelari și părul vâlvoi, în general înconjurați de aparatură de experimente de chimie  [2] [4] [6] [7] [8]. Sunt singuri și mai rar în grup și dacă nu sunt în laborator, sunt înconjurați ori de cărți, ori de tehnologie. [2] [9] [5] [8]. Un clișeu care se repetă în desenele copiilor este cel de „tocilar” și de „cercetător trăznit”, așa cum apar în media. [10] [11]. Vedeți referințele științifice mai jos.

Realitatea este dezechilibrată, dar într-o proporție mai mică

În realitate, variația în domeniu este mai mare. Să luăm Uniunea Europeană. În instituțiile de învățământ superior, femeile reprezintă 45% din totalul cercetătorilor angajați. Luând în considerare și mediul privat, ponderea femeilor scade la 34 de procente. 

„Dar de ce să ne supărăm pe AI?”, ar putea spune cineva. „Dacă în realitate chiar predomină bărbații, nu e normal ca și el să genereze mai des bărbați?”

Problema e că stereotipurile nu doar reflectă realitatea, ci o amplifică. Ca un bulgăre de zăpadă, cresc tot mai mari. Dacă cei mici văd peste tot numai cercetători „trăzniți”, bărbați grizonați cu părul vâlvoi, o generație întreagă va crește crezând că așa arată cercetătorii. Generații întregi de fetițe cresc având impresia că nu este loc și pentru ele, iar credința lor se transformă încet-încet în realitate.

De ce e greșit că AI-ul preferă stereotipul?

Dacă AI-ul generează în 80% din situați imagini-clișeu cu cercetători bărbați, de fapt distorsionează realitatea în favoarea clișeului. Este adevărat că bărbații sunt majoritari, dar într-o proporție mai mică.

Mai mult, noile modele de inteligență artificială sunt acum antrenate majoritar pe date „sintetice” – adică pe texte sau imagini generate de modele de AI mai vechi. Dar acele date conțin deja stereotipuri. Așa că modelele noi le absorb, le repetă, le consolidează. Până ajung să pară realitatea AI-ului.

Cercetătorul misterios se auto-perpetuează pe alte site-uri

Am vrut să văd dacă imaginea perfectă a cercetătorului bărbat alb de vârstă mijlocie mai apare undeva și am apleat la două motoare de căutare: Bing și Google. Pe ambele, atunci când introduci o imagine, îți returnează imagini similare. 

Cercetătorul misterios există și pe site-uri de imagini stock, acele poze generice, de vânzare, pe care oricine le poate folosi în prezentări sau articole. Dar doar în imagini care sunt marcate în mod vizibil ca fiind create de AI.

Odată ce a intrat în lumea „stock”, imaginea acestui cercetător generic are șanse să circule tot mai mult. Și să devină, pentru public, chipul „universal” al cercetării.

***********

• Referințele științifice au fost găsite cu ajutorul Consensus.

1. Joy, A., Mathews, C., Hartstone-Rose, A., & Mulvey, K. What does a scientist look like? Children’s perceptions of scientist gender and skin tone. School Science and Mathematics. 2024 https://doi.org/10.1111/ssm.18308
2. Bozzato, P., Fabris, M., & Longobardi, C. Gender, stereotypes and grade level in the draw-a-scientist test in Italian schoolchildren. International Journal of Science Education. 2021; 43. https://doi.org/10.1080/09500693.2021.1982062
3. Miller, D., Nolla, K., Eagly, A., & Uttal, D. The Development of Children’s Gender-Science Stereotypes: A Meta-analysis of 5 Decades of U.S. Draw-A-Scientist Studies.. Child development. 2018; 89 6. https://doi.org/10.1111/cdev.13039
4. Blagdanić, S., Kadijevic, G., & Kovačević, Z. Gender stereotypes in preschoolers’ image of scientists. European Early Childhood Education Research Journal. 2019; 27. https://doi.org/10.1080/1350293X.2019.1579551
5. Bardullas, U., & Leyva-Figueroa, E. Unveiling Stereotypes: A Study on Science Perceptions Among Children in Northwest Mexico. Research in Science Education. 2024 https://doi.org/10.1007/s11165-024-10175-4
6. Pekdoğan, S., & Bozgün, K. I Can Draw a Scientist Whom I Imagined. NeuroQuantology. 2019 https://doi.org/10.14704/NQ.2019.17.3.1932
7. Buldu, M. Young children’s perceptionsof scientists: a preliminary study. Educational Research. 2006; 48. https://doi.org/10.1080/00131880500498602
8. Newton, D., & Newton, L. Young children’s perceptions of science and the scientist. International Journal of Science Education. 1992; 14. https://doi.org/10.1080/0950069920140309
9. Savaş, E., & Gündüz, M. Primary and Elementary School Students’ Profiles of Scientist Images. International Journal of Innovative Approaches in Education. 2024 https://doi.org/10.29329/ijiape.2024.662.3
10. Brumovská, T., Carroll, S., Javornicky, M., & Grenon, M. Brainy, Crazy, Supernatural, Clumsy and Normal: Five profiles of children’s stereotypical and non-stereotypical perceptions of scientists in the Draw-A-Scientist-Test. International Journal of Educational Research Open. 2022 https://doi.org/10.1016/j.ijedro.2022.100180
11. 11. Tan, A., Jocz, J., & Zhai, J. Spiderman and science: How students’ perceptions of scientists are shaped by popular media. Public Understanding of Science. 2017; 26. https://doi.org/10.1177/0963662515615086