Au universitățile o datorie de a fi înțelese?

În fiecare săptămână, citesc aproape o mie de noutăți de pe site-urile universităților și instituțiilor de cercetare din România ca să alcătuiesc Romanian Science Digest, așa că știu cât de greu sunt uneori de găsit informațiile pe care le cauți. Acum, există și un top al celor mai prietenoase universități pe Internet, prin raportul https://universitati-digitale.ro/. Vreau să vă povestesc despre el, dar și să ne întrebăm împreună: au universitățile o datorie de a comunica bine?

Studiul prezentei digitale

Studiul Universități digitale, realizat de Dorin Spoaller, lector universitar în cadrul Universității Babeș-Bolyai, analizează sistematic toate cele 87 de universități acreditate din țară, evaluând nu doar site-urile lor pe mai multe aspecte: de la optimizarea pentru motoarele de căutare până la prezența în social media. Rezultatele sunt împărțite în trei categorii, ca un semafor: verde pentru performanță bună, galben pentru mediocritate, roșu pentru dezastru.

Universitățile de top ca prezență digitală

• Univ. de Vest din Timișoara (Stat)
• Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (Stat)
• Univ. Creștină Partium din Oradea (Privat)
• Univ. „Danubius” din Galați (Privat)
• Univ. din București (Stat)
• Univ. Sapientia din Cluj-Napoca (Privat)
• Univ. din Petroșani (Stat)
• Univ. „Transilvania” din Brașov (Stat)
• Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu (Stat)
• Univ. Maritimă din Constanța (Stat)

Universitățile de la coada clasamentului:

80. Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov (Stat)
81. Univ. „Spiru Haret” din București (Privat)
82. Univ. Europeană „Drăgan” din Lugoj (Privat)
83. Univ. „Româno-Germană” din Sibiu (Privat)
84. Univ. „Mihail Kogălniceanu” din Iași (Privat)***

Ce s-a analizat:

• Site responsive (adică dacă se vede bine indiferent de mărimea ecranului)
• Secțiunea de noutăți
• Design actualizat
• Meniu site
• Versiune internațională
• Date de contact
• Motor de căutare
• Social media
• Accesibilitate dizabilități
• Admitere vizibilă
• Cookie banner

Universitățile cele mai performante nu sunt cele mai bune comunicatoare

Există câteva absențe notabile din top 10. Mai întâi, iată cum arată cel mai recent metaranking al universităților din România, o compilație a diverselor ierarhii internaționale,

1. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

2. Universitatea din București

3. UNST Politehnica București

4. UMF „Carol Davila” din București

5. Universitatea „Transilvania” din Brașov

6. UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

7. Universitatea Al. I. Cuza din Iași

8. Universitatea de Vest din Timișoara

9. Academia de Studii Economice din București

10. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Din top 10-ul digital sunt prezente în Metaranking doar 3 universități: Universitatea din București (locul 5 digital, locul 2 Metaranking), Universitatea Transilvania din Brașov (locul 8 digital, locul 5 Metaranking) și Universitatea de Vest din Timișoara (locul 1 digital, locul 8 Metaranking).

De aici am ajuns la o întrebare de principiu: dacă o universitate este foarte bună în ceea ce face, educație și cercetare, de ce contează dacă are un site bun sau nu? De ce trebuie să conteze marketingul sau, cum aud des în mediul academic spus cu dispreț, cine își vinde mai bine marfa de pe tarabă? Dar cred că aceste întrebări au o lentilă greșită.

Comunicarea înseamnă atitudinea față de public

Aceste date reflectă ceva mai profund decât probleme tehnice ale unui website. Reflectă o atitudine. Când o universitate are un site nefuncțional, sau cu design din 2005 sau un conținut neactualizat sau cu informație atât de obscurizată încât trebuie să dai 10-12 clickuri până ce găsești ceva, atunci nu vorbim despre lipsa de resurse. Vorbim despre lipsa de respect față de publicul care o finanțează. Nu uitați, majoritatea universităților sunt publice și primesc bani atât de la buget, cât și de la studenții care își urmează studiile cu taxă.

Dacă sunteți sceptici când citiți asta, gândiți-vă la o altă instituție publică finanțată din banii noștri. O primărie. Sau ANAF. Nu avem pretenții de la site-urile lor? Vrem ca informațiile să fie transparente, ușor de găsit, să nu dăm clickuri la nesfârșit, să nu găsim noutăți din anul 2023.

La fel și universitățile. Atunci când ele produc cunoaștere – fie că vorbim despre un vaccin nou sau despre o teorie lingvistică – acea cunoaștere ne aparține tuturor. Avem dreptul să o înțelegem, să o accesăm, să o folosim.

Ca să îmi răspund singură la întrebare: da, eu cred că universitățile au o datorie să comunice bine, iar asta înseamnă chiar mai mult decât să aibă o prezență digitală bună. Înseamnă și să se facă înțelese cu privire la valoarea și impactul pe care îl produc în cercetare, pentru că publicul merită asta.

Scriu despre cum se poate promova mai bine știința și cercetarea în newsletter-ul meu Știință și comunicare. Te poți abona aici.