{"id":5048,"date":"2026-11-12T11:24:18","date_gmt":"2026-11-12T10:24:18","guid":{"rendered":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/?p=5048"},"modified":"2026-11-14T11:30:28","modified_gmt":"2026-11-14T10:30:28","slug":"fara-comunicare-stiinta-nu-poate-ajuta-democratia-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/fara-comunicare-stiinta-nu-poate-ajuta-democratia-2\/","title":{"rendered":"Without communication, science cannot help democracy"},"content":{"rendered":"

Din 1965, c\u00e2nd Clair Patterson a publicat studiul<\/a> care ar\u0103ta c\u0103 americanii sufer\u0103 de o intoxicare cronic\u0103 cu plumb pe scar\u0103 larg\u0103, au trecut 56 de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ultima \u021bar\u0103 din lume a scos de pe pia\u021b\u0103 benzina cu plumb. Statele Unite au interzis-o \u00een 1996, la 31 de ani dup\u0103 studiul lui Patterson, Rom\u00e2nia \u00een 2005 (\u00een temeiul HG 732\/2001<\/a>, care a l\u0103sat pe pia\u021b\u0103 doar benzina f\u0103r\u0103 plumb), iar ultima a fost Algeria, care \u0219i-a epuizat stocul \u00een 2021, potrivit Al Jazeera<\/a>.<\/p>\n

\"Ilustra\u021bie:
Plumbul din benzin\u0103 a fost, mul\u021bi ani, o problem\u0103 invizibil\u0103.<\/figcaption><\/figure>\n

Patterson era geochimist \u0219i \u00eencerca s\u0103 m\u0103soare v\u00e2rsta P\u0103m\u00e2ntului, c\u00e2nd a observat c\u0103 laboratorul lui era contaminat cu plumb. A \u00eenceput s\u0103 caute sursele \u0219i a g\u0103sit c\u0103 plumbul venea \u00een mare parte din benzin\u0103, unde se ad\u0103uga din 1923 ca s\u0103 \u00eempiedice \u201eb\u0103taia\u201d motoarelor (Needleman, 2000<\/a>). Semnalul era clar, iar drumul de la \u201es-a descoperit\u201d la \u201es-a decis\u201d a durat totu\u0219i o jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

\"Axa
De la studiul lui Patterson la ultima \u021bar\u0103 care a renun\u021bat la benzina cu plumb au trecut 56 de ani.<\/figcaption><\/figure>\n

Despre acest drum am vorbit \u00een octombrie, la Conferin\u021ba Ra\u021bionalilor din Bra\u0219ov, \u00eentr-o prezentare numit\u0103 \u201eF\u0103r\u0103 comunicare, \u0219tiin\u021ba nu poate ajuta democra\u021bia\u201d. Ideea principal\u0103 e c\u0103 \u0219tiin\u021ba, oric\u00e2t de bun\u0103 ar fi, nu ajut\u0103 pe nimeni dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een laborator. Nu oamenii sunt pro\u0219ti \u0219i nici exper\u021bii nu gre\u0219esc de regul\u0103, doar c\u0103 informa\u021bia se pierde pe drum, iar \u00een Rom\u00e2nia se vede destul de bine unde.<\/p>\n

Ce scriu legile despre \u0219tiin\u021b\u0103<\/h2>\n

Am luat dou\u0103 legi votate \u00een ultimii ani \u0219i am citit ce scrie \u00een expunerea de motive<\/a>, adic\u0103 \u00een documentul \u00een care cei care propun o lege explic\u0103 de ce o vor. F\u0103r\u0103 partide \u0219i f\u0103r\u0103 verdict. Prima e Legea 190\/2026<\/a>, care permite \u00eempu\u0219carea a 969 de ur\u0219i \u00een 2026 \u0219i 2027 (859 la cota de preven\u021bie \u0219i 110 la cea de interven\u021bie), fa\u021b\u0103 de 426 plus 55 \u00eenainte. Pre\u0219edintele a cerut reexaminarea, Parlamentul a men\u021binut legea (Informa\u021bia Zilei<\/a>), iar ea a fost promulgat\u0103 pe 5 octombrie.<\/p>\n

\"Ilustra\u021bie:
Legea 190\/2026 permite recoltarea a 969 de ur\u0219i \u00een 2026 \u0219i 2027.<\/figcaption><\/figure>\n

Expunerea de motive citeaz\u0103 o evaluare genetic\u0103 din 2025 care d\u0103 \u00eentre 10.419 \u0219i 12.770 de ur\u0219i, fa\u021b\u0103 de un \u201enivel optim\u201d de circa 4.000, care e \u00eens\u0103 o decizie de management, nu o m\u0103sur\u0103toare (AGERPRES<\/a>). Apoi vine un pasaj care mi s-a p\u0103rut important. \u201eStudii comparative arat\u0103 c\u0103\u201d \u00een Suedia, Slovenia, Croa\u021bia \u0219i Slovacia se recolteaz\u0103 \u00eentre 8 \u0219i 16% pe an, cu mai pu\u021bine conflicte. Documentul nu nume\u0219te niciun studiu. Nu spun c\u0103 legea e gre\u0219it\u0103, spun doar c\u0103 nu putem verifica de unde vin argumentele ei.<\/p>\n

Dezbaterea public\u0103 are, de fapt, dou\u0103 feluri de fric\u0103. Una e frica de urs (o deputat\u0103 vorbea despre \u201eatacuri, gospod\u0103rii afectate, animale ucise \u0219i o stare de nesiguran\u021b\u0103\u201d, potrivit Punctul.ro<\/a>). Cealalt\u0103 e frica pentru urs (fondatoarea unui sanctuar vorbea despre o lege \u201emascat\u0103\u201d pentru v\u00e2n\u0103toare de trofee, potrivit Antena 3 CNN<\/a>). Am\u00e2ndou\u0103 sunt reale, doar c\u0103 niciuna nu spune ce cauzeaz\u0103 conflictele.<\/p>\n

Pe partea \u0219tiin\u021bific\u0103, o scrisoare<\/a> publicat\u0103 \u00een martie 2025 \u00een revista Science, semnat\u0103 de \u0219apte cercet\u0103tori dintre care trei de la Funda\u021bia Conservation Carpathia, spune c\u0103 v\u00e2n\u0103toarea probabil nu reduce conflictele, pentru c\u0103 se v\u00e2neaz\u0103 oriunde, nu acolo \u0219i atunci c\u00e2nd apar. R\u0103d\u0103cinile ar fi gunoiul, hr\u0103nirea \u0219i obi\u0219nuirea ur\u0219ilor cu oamenii. E o scrisoare argumentat\u0103, nu un studiu nou, vorbe\u0219te despre legea anterioar\u0103 (242\/2024), iar autorii nu sunt neutri. Un studiu din Rom\u00e2nia<\/a> arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 mai mul\u021bi ur\u0219i \u00eenseamn\u0103 \u0219i mai multe pagube la animalele domestice, deci conteaz\u0103 unde se intervine. Ce nu \u0219tim \u00eenc\u0103 e efectul cotelor de p\u00e2n\u0103 acum (\u00een 2024 au fost uci\u0219i 381 de ur\u0219i, mai pu\u021bin dec\u00e2t permitea legea, potrivit Europei Libere<\/a>) \u0219i al Legii 190, care abia \u00eencepe. C\u00e2t risc accept\u0103 o comunitate \u0219i c\u00e2t conteaz\u0103 o specie protejat\u0103 sunt \u00eentreb\u0103ri de valori, nu de date.<\/p>\n

Educa\u021bia sexual\u0103, \u00eentre opinie \u0219i date<\/h2>\n
\"Ilustra\u021bie:
Dou\u0103 legi \u00een doi ani, 45\/2020 \u0219i 191\/2022.<\/figcaption><\/figure>\n

A doua lege are un traseu mai \u00eenc\u00e2lcit. \u00cen 2020, Parlamentul a votat ore de educa\u021bie pentru via\u021b\u0103, inclusiv educa\u021bie sexual\u0103, cel pu\u021bin o dat\u0103 pe semestru (Legea 45\/2020<\/a>, cu 33 de ini\u021biatori din toate grupurile parlamentare). Dup\u0103 doi ani de dispute, Legea 191\/2022<\/a> a r\u0103mas cu ore de \u201eeduca\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate\u201d, din clasa a VIII-a, \u0219i numai cu acordul scris al p\u0103rin\u021bilor. Patriarhia a numit proiectul \u201eatentat asupra inocen\u021bei copiilor\u201d (Digi24<\/a>), iar un deputat a vorbit despre \u201efestival al ipocriziei\u201d (stenograma din 3 iunie 2020<\/a>). Inocen\u021b\u0103, ipocrizie, statistic\u0103. Dovezi despre efectul orelor nu prea ap\u0103reau.<\/p>\n

Expunerea de motive din 2018<\/a> aduce cifre despre problem\u0103, de exemplu 12.073 de gravide \u00eentre 15 \u0219i 19 ani \u00eentr-un an, dar niciun studiu care s\u0103 arate c\u0103 orele o rezolv\u0103. Amendamentul din 2020, cel care a restr\u00e2ns orele, se sprijin\u0103 pe drepturi \u0219i valori (raportul comisiei<\/a>), tot f\u0103r\u0103 studii. Iar \u00een 2022, acelea\u0219i comisii scriau: \u201eProblema mamelor minore nu \u021bine de absen\u021ba educa\u021biei sexuale ci de absen\u021ba educa\u021biei \u00een general\u201d (raportul comun<\/a>). O afirma\u021bie cauzal\u0103, \u00eentr-un document oficial, f\u0103r\u0103 nicio surs\u0103.<\/p>\n

Studiile, mai ales din afara Rom\u00e2niei, arat\u0103 c\u0103 programele complete de educa\u021bie sexual\u0103 cresc comportamentele de protec\u021bie \u0219i pot sc\u0103dea sarcinile la adolescente, cu efecte modeste (Chin \u0219i colab., 2012<\/a>, Bordogna \u0219i colab., 2021<\/a>), iar predarea contracep\u021biei nu cre\u0219te activitatea sexual\u0103 (Kohler \u0219i colab., 2008<\/a>). Nimeni nu a evaluat \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia efectul Legii 191\/2022 \u0219i nu exist\u0103 un studiu care s\u0103 compare acordul scris cu varianta \u00een care particip\u0103 to\u021bi, iar cine nu vrea cere scutire. Dovezi despre efect nu au adus nici cei pentru, nici cei \u00eempotriv\u0103.<\/p>\n

De ce faptele singure nu ajung<\/h2>\n

Aici intervine ceea ce cercet\u0103torii numesc \u201emodelul deficitului\u201d, ideea c\u0103 oamenii nu sunt de acord cu \u0219tiin\u021ba pentru c\u0103 nu \u0219tiu destul, deci le dai informa\u021bia \u0219i ei vor fi de acord. E pe jum\u0103tate adev\u0103rat. O meta-analiz\u0103 pe 193 de sondaje din 40 de \u021b\u0103ri<\/a> g\u0103se\u0219te c\u0103 mai multe cuno\u0219tin\u021be merg cu o atitudine ceva mai bun\u0103 fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, dar leg\u0103tura e slab\u0103. Cu alte cuvinte, nu faptele nu conteaz\u0103, ci doar faptele nu ajung. Cu at\u00e2t mai pu\u021bin dac\u0103 cel mai bun studiu din lume e citit de 40 de speciali\u0219ti (cifra e o imagine, nu o statistic\u0103).<\/p>\n

\"Ilustra\u021bie:
Doar faptele nu ajung.<\/figcaption><\/figure>\n
\"Ilustra\u021bie:
\u00centre un rezultat \u0219tiin\u021bific \u0219i omul care voteaz\u0103 stau mai mul\u021bi.<\/figcaption><\/figure>\n

\u00centre un rezultat \u0219tiin\u021bific \u0219i omul care voteaz\u0103 stau, de fapt, mai mul\u021bi. Cercet\u0103torii, universit\u0103\u021bile, statul \u0219i cei care dau banii, jurnali\u0219tii, politicienii, birourile de comunicare. Pentru cercet\u0103tori, obliga\u021bia e chiar scris\u0103 \u00een lege. Legea 183\/2024<\/a>, art. 33, le cere s\u0103 contribuie \u201ela diseminarea informa\u021biei \u0219i culturii \u0219tiin\u021bifice\u201d \u0219i \u201ela con\u0219tientizarea publicului \u0219i a factorilor de decizie\u201d, iar contractul Horizon Europe<\/a> cere informare \u021bintit\u0103 a mai multor categorii de public, altfel grantul poate fi redus.<\/p>\n

Legea nu cere \u00eens\u0103 explicit \u201epe \u00een\u021belesul tuturor\u201d, iar \u00een planul UEFISCDI pentru reforma evalu\u0103rii cercet\u0103rii nu am g\u0103sit un indicator care s\u0103 m\u0103soare comunicarea. Totu\u0219i, \u00eentr-un raport UEFISCDI din 2025<\/a>, pe 1.342 de cercet\u0103tori, comunicarea \u0219tiin\u021bei apare a treia \u00eentre contribu\u021biile care ar trebui recunoscute la evaluare.<\/p>\n

A publica nu \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een\u021beles<\/h2>\n

Doar c\u0103 a publica nu \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een\u021beles. Orice lege e publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, gratuit, pentru oricine. Ai citit vreodat\u0103 Monitorul Oficial de pl\u0103cere? Chiar legea transparen\u021bei decizionale prevede c\u0103 anun\u021bul unui proiect se trimite \u0219i c\u0103tre pres\u0103 (Legea 52\/2003<\/a>, art. 7), pentru c\u0103 presa e unul dintre canalele dintre administra\u021bie \u0219i public. Filosoafa Onora O\u2019Neill spunea \u00eenc\u0103 din 2002, \u00een Reith Lectures<\/a>, c\u0103 mai mult\u0103 transparen\u021b\u0103 poate produce un val de informa\u021bie nesortat\u0103, care aduce pu\u021bin altceva dec\u00e2t confuzie.<\/p>\n

Se vede \u0219i \u00een ce \u0219tiu oamenii. La afirma\u021bia \u201eantibioticele omoar\u0103 virusurile, la fel ca bacteriile\u201d, fals\u0103, 64% dintre rom\u00e2ni au r\u0103spuns \u201eadev\u0103rat\u201d \u00een Eurobarometrul din 2021<\/a>, fa\u021b\u0103 de 32% \u00een UE. Nu e o respingere a \u0219tiin\u021bei, ci o hart\u0103 a locurilor unde comunicarea nu ajunge (un singur sondaj, vechi de cinci ani, care m\u0103soar\u0103 cuno\u0219tin\u021be punctuale, nu \u00eencredere).<\/p>\n

\"Grafic
Eurobarometrul din 2021, Rom\u00e2nia \u0219i media UE.<\/figcaption><\/figure>\n

Ce poate face oricine<\/h2>\n
\"Ilustra\u021bie:
Trei \u00eentreb\u0103ri \u00eenainte s\u0103 dai share.<\/figcaption><\/figure>\n

Cine nu e cercet\u0103tor poate face ceva simplu. Data viitoare c\u00e2nd aude \u201estudiile arat\u0103 c\u0103\u2026\u201d, la televizor sau \u00een Parlament, poate s\u0103 se \u00eentrebe care e studiul, cine l-a f\u0103cut, pe c\u00e2\u021bi oameni \u0219i unde, ce spun celelalte studii \u0219i dac\u0103 sunt de acord \u00eentre ele. Un singur studiu nu e un consens. Pentru cercetarea f\u0103cut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, am f\u0103cut un asistent care caut\u0103 \u00een arhiva Romanian Science Digest<\/a> \u0219i r\u0103spunde scurt, cu linkuri c\u0103tre articole, \u0219i se nume\u0219te Caut\u0103 studiu rom\u00e2nesc<\/a>.<\/p>\n

Eu \u00eencerc s\u0103 fac asta \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 prin Romanian Science Digest<\/a>, un newsletter gratuit cu cercet\u0103ri f\u0103cute \u00een Rom\u00e2nia, explicate pe scurt \u0219i pe \u00een\u021belesul tuturor. Urm\u0103resc peste 150 de site-uri ale universit\u0103\u021bilor \u0219i institutelor, iar fiecare \u0219tire e verificat\u0103 \u00een studiul original. Sunt 200 de edi\u021bii \u0219i aproximativ 2.000 de abona\u021bi. Multe dintre rezultatele din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2n nev\u0103zute nu din rea-voin\u021b\u0103, ci din lips\u0103 de comunicare.<\/p>\n

\"Ilustra\u021bie:
Romanian Science Digest, \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cenapoi la Patterson<\/h2>\n

Cercet\u0103torul poate s\u0103-\u0219i explice ultimul rezultat \u00een cinci propozi\u021bii, pentru cineva din afara domeniului. Universitatea sau finan\u021batorul poate s\u0103 m\u0103soare nu doar dac\u0103 rezultatele sunt publicate, ci \u0219i dac\u0103 ajung acolo unde pot fi folosite. Iar noi, ceilal\u021bi, putem s\u0103 deschidem studiul \u00eenainte s\u0103 d\u0103m share. Patterson avea datele \u00eenc\u0103 din 1965. Descoperirea e doar jum\u0103tate din drum, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate e a noastr\u0103, a tuturor celor din lan\u021b, un lan\u021b care, \u00een cazul benzinei cu plumb, a avut nevoie de 56 de ani.<\/p>\n

Categories<\/span>My articles<\/a> Events<\/a><\/div>
Tags<\/div>scientific communication<\/a>science communication<\/a>public understanding of science<\/a>open science<\/a>scientific popularization<\/a><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Since 1965, when Clair Patterson published the study showing that Americans suffer from widespread chronic lead poisoning, 56...<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":5053,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[105,205],"tags":[3,2,53,285,20],"class_list":["post-5048","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articolele-mele","category-evenimente","tag-comunicare-stiintifica","tag-comunicarea-stiintei","tag-intelegerea-publica-a-stiintei","tag-open-science","tag-popularizare-stiintifica"],"rank_math_title":"","rank_math_description":"","rank_math_focus_keyword":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5048"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5048"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5048\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5052,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5048\/revisions\/5052"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5053"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5048"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5048"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.comunicarestiintifica.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5048"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}